Recenzie carte

„Sărutul pictat” – Elizabeth Hickey (recenzie carte)

24/01/2021

Așa cum ne spune și titlul, avem de-a face cu o poveste excelent descrisă… vizual. Farmecul constă în faptul că Elizabeth Hickey pictează realmente din cuvinte. Ele sunt așa de bine așezate în relatarea ei, încât ne invită constant să ne imaginăm scenele poveștii, fără a mai observa că intrăm în lumea acesteia prin text. Citind-o, uiți că e vorba de lectură. Este ca o urmărire constantă a unui scenariu, cu sufletul la gură să vezi ce mai urmează. Și asta până foarte aproape de final, când se explică folosirea „Sărutului pictat” ca titlu. Tot atunci se și lămurește finalul poveștii de dragoste dintre Gustav Klimt și creatoarea de modă Emily Flöge.

Ei, dar cum poate o poveste de dragoste să creeze atâta suspans, fără a aluneca în derizoriu? Elizabeth Hickey este maestră în a o prezenta ca pe un fundal pe care se desfășoară două destine (ale eroilor cărții) prea puțin fericite. Vor reuși ei să-și depășească barierele emoționale, așa încât să avem parte de-un final fericit?

Privind retrospectiv, parcursul fiecăruia din cei doi pare să fie menit a duce altundeva decât spre dragoste și împlinite: Emily este făcută să devină creatoare de modă, și să schimbe standardele vestimentare de până atunci, în Viena începutului de secol 20. Iar Gustav… să vedem despre cine ne povestește autoarea:

Karl Gustav Klimt a fost un pictor simbolist de la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20. Deși controversat, și considerat uneori neimportant, a servit drept sursă de inspirație prin destule picturi preluate și folosite de generațiile care i-au urmat.

*Un fapt mai puțin cunoscut: Klimt, împreună cu fratele său Ernst, au contribuit la decorarea Castelului Peleș (1883). De aici probabil, și cele câteva referiri la România, în cartea Elizabethei Hickey.

Deviza artistului era „Fii autentic” în opera pe care o creezi. Fapt care a deranjat parte dintre contemporanii săi, căci amenința status quo-ul Vienei din acele timpuri.

Câteva picturi („Medicina”, „Filosofia” și „Jurisprudența”), făcute pentru Universitatea din Viena, au stârnit controverse, indignare chiar. Era prea incomod să te confrunți, privindu-le, cu grotescul.  Despre acestea se vorbește în carte, mai pe larg. Și acest stil care sfida regulile esteticii pare să-i fi fost menit pictorului mai degrabă decât povestea cuminte a dragostei pentru Emily. Fiecare dintre ei doi avea un destin mai amplu decât acela al dragostei. Ca și cum s-ar fi unit în gând, atitudine și roluri, înaintând cu dragostea lor contra curentului de reguli ale vremii. De altfel, autoarea menționează într-un pasaj că ei doi sunt mai degrabă asemănători în gândire decât compatibili în dragoste, ceea ce explică, într-un fel, imposibilitatea unui final fericit.

Elizabeth Hickey, tânără autoare americană absolventă a unui Masterat în Arte, dovedește prin textul ei o fidelitate aproape perfectă față de povestea reală. Iar acolo unde intervine pura ficțiune, justifică alunecarea pe teren imaginar prin lipsa datelor istorice. Oricum, interesul pentru artă și pregătirea ei în domeniu ne ajută să înțelegem cum poate, atât de elegant, să-și construiască romanul pictând prin cuvinte.

Ca să înțelegi mai bine despre ce vorbesc: deși nu se menționează nicăieri că tatăl lui Gustav Klimt a fost un gravor în aur, cartea abundă de descrieri în care aurul, culoarea piersicii, albul fac deliciul lecturii. La fel, nu se specifică nicăieri că stilul pictorului implica mult culori aurii, incrustări de pietre și foiță de aur, sau că se inspira din arta japoneză, dar putem înțelege asta bine din descrieri.

În momentul în care povestea ajunge aproape de final, autoarea face un stop cadru de câteva capitole asupra picturii ”Sărutul”. O regăsești pe copertă, și o poți studia mai bine în colecția de tablouri semnate Gustav Klimt. Sau poți merge să o admiri la Österreichische Galerie Belvedere, în Viena.

Ce se vede: este o pictură datând din 1907-1908, aparținând Epocii de Aur a artistului.

Ce ne povestește autoarea: ceea ce a dus la crearea operei de artă, cum s-au aliniat evenimentele pentru a o aduce în lume. Cred că ați ghicit, se bănuiește că Gustav Klimt s-a inclus pe sine și pe iubita sa Emily în acest tablou. Este singurul mod în care Klimt a eternalizat povestea relației sale cu Emily Flöge. Pentru că, așa cum am spus, în realitate ei nu au fost tocmai un cuplu.

„Sărutul” este un simbol al dragostei lui Gustav pentru Emily. Iar „Sărutul pictat” este ca o mise en abime a acestui simbol, cu un scop implicit. Care este acela? De ce a vrut Elizabeth Hickey să scrie un roman pe această temă?

În afară de lectura de divertisment, de interesul nostru pentru artă și pictură, mai este un înțeles de urmărit:

Gustav, dincolo de faptul că a fost pictor, a fost un om cu sentimente, emoții și lupte interioare. Dar destinul l-a așezat dincolo de simpla sa condiție de om. S-a revoltat prin artă împotriva regulilor și dogmelor, și-a respectat întocmai deviza de a fii autentic în pictură (în ciuda protestelor și criticilor). A fost un adept al spunerii adevărului verde-n față, chiar dacă el a folosit, uneori, și auriu. Iar pentru asta, a avut nevoie de curaj și personalitate puternică. Tăria lui artistică a trebuit să se construiască pe un stil de viață mai altfel: boem, sfidător, dezordonat, infidel. Este ca și cum și-ar fi „făcut loc” în lumea picturii, cu prețul unei dezordini în care avea nevoie să se zbată, pentru a putea respira artă adevărată. Ca să poată muta muntele de prejudecăți din loc, și să oblige privitorul a se uita la tablourile lui, oricât de controversate, a trebuit să dea larghețe obiceiurilor sale de om. Care nu excludeau modele – iubite, absențe, furie sau tăcere, atunci când dragostea-i sugera să facă altcumva. Era un artist care avea nevoie de spațiu, pentru a se desfășura în deplinătatea talentului său.

Oare așa să fie destinul unui artist? Este un preț care trebuie plătit, pentru a da lumii o operă de valoare? Și cât de mare este prețul?

Sunt întrebări cu care te las să răsfoiești în liniște paginile romanului „Sărutul pictat”, în speranța că vei ajunge să poți răspunde măcar la una din cele trei întrebări.

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply